
Platformă web
CIVICOM
Aduce voluntari, ONG-uri și instituții în același loc: evenimente, petiții și donații, cu cont pentru fiecare parte.
Vezi site-ulOperațiuni
Când munca ta nu încape într-un site și niciun program de-a gata nu se pliază pe ea, se construiește instrumentul în jurul felului în care lucrezi, nu invers.
Potrivit când munca ta are un mers al ei, iar programele de-a gata te obligă să te muți tu după ele în loc să te urmeze.
Ce intră
Fiecare om intră cu contul lui și vede exact ce ține de treaba lui. Un angajat nu are de ce să vadă marja, iar un colaborator din afară nu are de ce să vadă restul clienților.
Pașii prin care trece o lucrare la tine, exact în ordinea în care trec, cu ce se completează la fiecare. Nu un flux generic în care îndeși ce ai tu.
Un loc de unde se vede tot ce e în lucru, cine stă pe ce și unde s-a înfundat, fără să fie nevoie să întrebi pe rând.
Cifrele pe care le aduni acum de mână, calculate singure, și tot ce e înăuntru exportabil în tabel, ca să-l poți duce la contabil sau în alt program.
Facturare, contabilitate, email, calendar, magazin: aplicația vorbește cu ele, ca să nu se mai introducă aceleași date de două ori, în două locuri.
Făcute de noi

Platformă web
Aduce voluntari, ONG-uri și instituții în același loc: evenimente, petiții și donații, cu cont pentru fiecare parte.
Vezi site-ul
Publicație online
Blog de tehnologie, cu articole pe categorii, recomandări în pagina de start și abonare la newsletter.
Vezi site-ulCând fișierul din Excel a ajuns la a șaptea filă și nimeni nu mai știe care e versiunea bună. Când același lucru se scrie în trei locuri, fiindcă programul de facturare nu vorbește cu tabelul de comenzi, iar tabelul nu vorbește cu ce ține omul de pe teren în telefon.
Când ai încercat un program de-a gata și ai constatat că îți cere să lucrezi altfel decât lucrezi. De multe ori merită să te muți tu, dacă felul tău de a lucra era doar un obicei. Dar când felul ăla de a lucra e chiar avantajul tău față de concurență, mutatul după program înseamnă să renunți la el.
Și când timpul pierdut cu copiat date dintr-o parte în alta a ajuns măsurabil. Ăla e pragul de la care o aplicație se plătește singură, iar dacă nu e măsurabil, prima discuție e despre asta, nu despre construcție.
Prima etapă nu e design și nu e cod, e cartografierea: cine face ce, în ce ordine, ce completează, unde așteaptă și unde se blochează. De obicei iese la iveală că doi oameni fac aceeași verificare fără să știe unul de altul, sau că un pas există doar fiindcă așa a fost nevoie acum patru ani.
Din harta aia iese și ce nu se construiește. Cea mai scumpă greșeală la o aplicație e să muți în cod, cu tot cu programare, un obicei pe care nimeni nu l-a mai pus la îndoială. Odată intrat în aplicație, obiceiul devine regulă și e greu de scos.
O aplicație nu se livrează după șase luni, întreagă, cu speranța că e ce trebuia. Se împarte pe etape, fiecare cu ceva folosibil la capăt, iar tu o folosești pe măsură ce crește.
Câștigul e că afli devreme, nu târziu. Un flux pare limpede în discuție și se dovedește greoi abia când îl folosește cineva cu treabă adevărată în față. Dacă asta se întâmplă în luna întâi, se schimbă ieftin. Dacă se întâmplă la final, s-a construit degeaba în jurul lui.
Conturile și rolurile nu sunt un moft de firmă mare. În momentul în care în aplicație intră mai mult de un om, apare întrebarea cine vede prețurile de achiziție, cine poate șterge o lucrare și cine poate exporta lista de clienți. E mai ușor de hotărât la construcție decât după.
Datele stau într-o bază securizată, cu copii de siguranță, și pot fi scoase oricând în tabel. Un instrument din care nu-ți poți lua datele înapoi nu e un instrument, e o capcană, iar pentru datele cu caracter personal dinăuntru tu ești operatorul, deci trebuie să poți răspunde oricând ce ții și de ce.
Stăm cu tine și cu oamenii care fac treaba și desenăm cum lucrați acum, cu tot cu pașii care par de la sine înțeleși. De aici iese ce se construiește și, la fel de important, ce nu.
Primești în scris etapele, ce iese folosibil la capătul fiecăreia, prețul și termenul. Poți opri după oricare etapă cu ceva care funcționează în mână.
Vezi fiecare etapă când e gata și o folosești pe bune, nu la demonstrație. Ce nu merge se corectează în etapa următoare, cât e încă ieftin.
Trecerea de la cum lucrați acum la aplicație se face în pași, nu peste noapte. Oamenii sunt instruiți, iar aplicația intră pe abonamentul Operare.
Scris aici, nu descoperit la factură. Oricare dintre ele se poate face, dar ca lucrare separată, cu preț separat.
O aplicație nu are preț de listă, fiindcă nu există două la fel. Prețul și termenul se dau în scris, pe etape, după cartografierea fluxului, iar tu poți opri după oricare etapă. După lansare, aplicația intră obligatoriu pe abonamentul Operare, 600 lei pe lună, care acoperă și intervențiile asupra fluxurilor. Găzduirea se plătește separat.
Întrebări frecvente
Nu are preț de listă, iar oricine îți dă unul la telefon, fără să știe ce ai de făcut, ți-l va schimba pe parcurs. Prețul se dă în scris, pe etape, după ce se cartografiază fluxul, iar prima etapă e de obicei cea mai mică, tocmai ca să poți vedea cum lucrăm înainte să te angajezi la tot.
Modificările mici asupra fluxurilor intră în abonamentul Operare. Ce înseamnă o parte nouă, cu ecrane și reguli noi, se ofertează separat, dar se construiește peste ce există, nu de la capăt.
Dacă programul are o cale prin care alte programe pot vorbi cu el, da. Verificarea asta se face la început, nu la final, fiindcă răspunsul schimbă și prețul, și felul în care se construiește.
Datele sunt ale tale și se pot exporta oricând, iar găzduirea stă pe un cont al firmei tale. Termenii în care se predă lucrarea se scriu în contract, înainte să înceapă treaba, nu se discută în ziua în care cineva vrea să plece.
Câți ai nevoie, fiecare cu contul și cu drepturile lui. Numărul contează la cum se construiește și la găzduire, deci se stabilește de la început, dar nu se plătește pe cap de om, ca la programele cu abonament pe utilizator.